- coercíţie
- s. f. (sil. -ţi-e), art. coercíţia (sil. -ţi-a), g.-d. coercíţii, art. coercíţiei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
coercíţie
Look at other dictionaries:
coerciţie — COERCÍŢIE s.f. (livr.) Măsură de constrângere aplicată cuiva pentru a l face să şi îndeplinească o obligaţie. – Din fr. coercition. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 COERCÍŢIE s. (jur.) constrângere. Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
coerciţiune — COERCIŢIÚNE s.f. v. coerciţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
constrângere — CONSTRẤNGERE, constrângeri, s.f. Acţiunea de a constrânge şi rezultatul ei; silire, obligare, forţare, somare. ♦ Asprime, rigoare. – v. constrânge. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONSTRÂNGERE s. 1. forţare, obligare, silire,… … Dicționar Român
